Mila Ta! ...


O, Doamne mare-i mila Ta
Și noi trăim numai prin ea,
Urcăm pe Piatra, din Unghi
Pe coate Doamne și-n genunchi! ...

Tu ești Stânca, ce zdrobește
Pe cel care, n-o iubește
Tu izbești în capul cui,
N-alege Calea Domnului...

De-această Stâncă Minunată
Moartea cu moarte-a, fost călcată
Pe cei ce nu-s, în umbra Sa
Nu are cine-i mai salva! ...

Să ne-nchinăm la, astă Stâncă,
Cu pioșenie adâncă,
Că-ntradevăr, vom putea fi
Prin Piatra-i sfântă-n veșnicii! ! ! ...

Unde-i atâta bucurie,
Pe care n-o putem descrie,
Cu Isus Moise și Ilie
Și o lumină, foarte vie.

Acolo poate-i Paradisul
Cum uneori l-arată visul,
Lumina cea adevărată
A Duhului, Mărite Tată! ! ...

Care hulit de cineva
Nu-l poate, nimeni mângâia,

Pe crucea de la Golgota
Ne-a dat viață, Cineva,
Cel Ce blesteme-n moarte-a, pus
Fiul născut din, Duh de sus

Veșnicul Sfânt, Mare Preot,
Al veșnicului Savaot! ! ! ...

Moldovan Pavel
03.09. 2024.